Infrastructura din România încă produce nemulțumire în rândul locuitorilor, justificată de faptul că peste un sfert din drumurile noastre sunt acoperite cu pietriș și pământ.
Din păcate, aceasta nu este doar o problemă a societății actuale. Numeroase scrieri din secolul al XVIII-lea, consemnează dificultățile întâmpinate încă de pe atunci, de călătorii care poposeau pe meleagurile noastre.
Într-un raport realizat la solicitarea împăratului Napoleon I Bonaparte, Charles Frédéric Reinhard menționează: „după o ploaie trecătoare, drumurile valahe ajung de neumblat, transformându-se într-o tină moale. La un sfert de leghe de capitală, spre exemplu, trăsurile se înfundă în noroi şi la poalele munților țăranul, după ce şi-a deshămat caii, aşteaptă răbdător să se zvânte drumul.”
Potrivit autorităților, viitorul infrastructurii rutiere din România este pe cale să se schimbe, având deja 1.191 de kilometri executați, dar și proiecte promițătoare, de 1.280 de kilometri, aflate în faza de execuție, proiectare sau licitație.
Construcția primei autostrăzi din țară a început în anul 1967 și a durat 5 ani, perioadă în care au fost executați 96 de kilometri pe tronsonul București – Pitești. 30 de ani mai târziu, aceasta este reabilitată, urmând să i se adauge un nou tronson, care ocolește Piteștiul.
Lungimea totală a autostrăzii A1 astăzi este de 456 de kilometri, făcând legătura dintre București și Nădlac. În 2015, aceasta a fost conectată la autostrada M5 din Ungaria.
După finalizarea celor 96 de kilometri, România nu avansează cu realizarea de noi autostrăzi, până în anul 1987, când este inaugurată Autostrada Soarelui.
Au fost realizați 18 kilometri, pe tronsonul Fetești – Cernavodă, urmând ca lucrarea să ia amploare abia în 2001. Astfel, perioada comunistă se încheie cu 114 kilometri de autostradă.
Potrivit informațiilor oferite de CNAIR, România cunoaște progrese semnificative privind construcția de autostrăzi în ultimele 2 decenii. Astfel, în anul 2004 sunt dați în folosință 97 de kilometri de autostradă, odată cu inaugurarea a trei tronsoane din A2, respectiv București–Fundulea, Fundulea –Lehliu și Lehliu–Drajna Nouă.
Anul 2004 dă startul unei perioade de progrese continue în construcția de autostrăzi din România, fiind realizați aproximativ 1.000 de kilometri în ultimele 2 decenii. 2024 se încheie cu 89 de kilometri executați și proiecte cu investiții masive, de peste 113 miliarde de lei.
Descoperă în tabelul de mai jos cum a evoluat dezvoltarea autostrăzilor din țara noastră, începând cu anul 2004 până în prezent.
An | Kilometri construiți | Denumire Proiect | Tronsoane realizate |
2004 | 97,300 | A2 | București – Fundulea, Fundulea – Lehliu, Lehliu – Drajna |
2006 | 50,200 | A1 și A2 | Varianta de Ocolire Sibiu, Drajna – Fetești |
2009 | 41,500 | A3 | Câmpia Turzii – Gilău |
2010 | 27,760 | A1 și A3 | Varianta de Ocolire Sibiu, Câmpia Turzii – Gilău |
2011 | 69,120 | A1, A2, A3, A4 | Arad – Timișoara, Medgidia – Constanța, București – Ploiești, Varianta de Ocolire Constanța |
2012 | 116,791 | A1, A2, A3, A4 și A11 | Deva – Orăștie, Cernavodă – Medgidia, Medgidia – Constanța, București – Ploiești, Varianta de Ocolire Constanța, Varianta de Ocolire Arad |
2013 | 117,903 | A1 și A4 | Lugoj – Deva, Deva – Orăștie, Orăștie – Sibiu, Varianta de Ocolire Constanța |
2014 | 49,048 | A1 | Nădlac – Arad, Orăștie – Sibiu |
2015 | 56,559 | A1 și A3 | Nădlac – Arad, Timișoara – Lugoj, București – Ploiești |
2017 | 24,140 | A1 și A3 | |
2018 | 46,738 | A3 și A10 | București – Ploiești, Ungheni – Ogra, Ogra – Câmpia Turzii, Podul peste Someș, Sebeș – Turda |
2019 | 43,280 | A1 | Lugoj – Deva, Deva – Orăștie |
2020 | 47,119 | A3 și A7 | Biharia – Borș, Nod Chețani, Iernut – Chețani, Râșnov – Cristian, Variante de Ocolire Bacău |
2021 | 38,450
| A3 și A10 | Târgu Mureș – Ungheni, Drum de legătură Târgu Mureș, Sebeș – Turda |
2022 | 53,020 | A1 | Sibiu – Pitești |
2023 | 80 | A0, A3 și DEx 12 | Corbeanca – Afumați, Vidra – Bragadiru, Nușfalău – Suplacu de Barcău, Chețani – Câmpia Turzii, Craiova – Pitești |
2024 | 89,570 | A0, A7 și DEx12 | Glina – Vidra, Vidra – Bragadiru, Buzău – Focșani, Centura Oradea – A3 |
Viitorul este promițător pentru drumurile din România, fiind pentru prima dată când avem în construcție, execuție sau licitație mai mulți kilometri decât cei finalizați.
Astfel, există în desfășurare lucrări pentru 530 de kilometri de autostradă și drumuri rapide, cu precădere pe autostrada A1 și Autostrada A0. Acestora li se alătură alți aproape 240 de kilometri de drumuri rapide, care sunt în stadiul de proiectare.
Anul 2025 este și cel în care se va face „unirea” prin infrastructură între Muntenia și Moldova, grație autostrăzii A7 Ploiești – Pașcani, cu o lungime de 320 de kilometri. Aceasta va fi primul drum de viteză construit între două provincii istorice românești.
În luna noiembrie 2025, se așteaptă să fie finalizate secțiunile Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani, ce vor adăuga 173 de kilometri la Autostrada Moldovei.
Tot anul viitor se vor realiza 67 de kilometri între Boița și Tigveni, acesta fiind un proiect de amploare, cu zeci de viaducte și tuneluri.
La aceste lucrări, se adaugă cei 68 de kilometri care leagă Sibiul de Făgăraș, dar și o legătură între A1 București – Pitești și A2 București – Constanța.
Autoritățile sunt optimiste că vom ajunge la 2.800 kilometri de autostradă în 2030, cu proiecte în valoare totală de 120 de miliarde de euro. Anul 2024 nu s-a remarcat doar prin proiecte importante ce vizează infrastructura rutieră, ci și școlile și spitalele, fiind scoase la licitație proiecte cu o valoare de peste 10 miliarde de euro pentru luna iulie.
În consecință, așteptările sunt mari în următorii ani, nu doar pentru drumurile de mare viteză, ci și pentru educație și sănătate.
Construcția de autostrăzi din Europa începe cu Italia, în anul 1924, atunci când a fost realizată „Autostrada dei Laghi”. De altfel, aceasta este considerată prima autostradă din lume, fiind concepută cu scopul de a conecta mai repede două sau multe destinații.
Italia este precedată de Germania, 8 ani mai târziu, cu primii 18 kilometri de autostradă. Până la finalul anilor 50, Polonia, Belgia, Austria, Danemarca, Cehia, Cipru și Portugalia au primele drumuri de mare viteză.
La ora actuală, în topul țărilor europene la cel mai mare număr de kilometri de autostradă, se află Spania (16.204 km), Germania (12.845 km), Franța (11.882 km), Italia (6.671 km), Polonia (3.797 km), Marea Britanie (3.555 km), Portugalia (3.080 km) și Turcia (2.827 km).
Printre țările cu mai puțini kilometri decât noi se află Norvegia, Slovacia, Lituania, Cipru, Albania, Armenia sau Georgia.
Atât în România, cât și în alte state europene, este obligatorie plata taxei de drum. La fel ca la noi, există state unde poate fi plătită în funcție de durata de utilizare a drumurilor, precum Elveția, Ungaria, Slovenia, Bulgaria sau Austria.
În alte țări, taxa este calculată în funcție de distanța parcursă, printre acestea remarcându-se Italia, Franța, Germania, Spania sau Portugalia. Există și țări în care poți călători fără să plătești o taxă rutieră, precum Olanda sau Belgia. Reține totuși că în Olanda se achită taxe rutiere pentru tunelul Kiltunnel și tunelul Westerscheldetunnel.
Indiferent de cum este starea drumurilor din România, poți prelungi durata de viață a mașinii tale, printr-o îngrijire corespunzătoare, iar noi te putem ajuta. Contactează-ne pentru revizie Land Rover, Range Rover sau Jaguar și soluții complete de service Land Rover Freelander și orice alt model al producătorului britanic.
Ai nevoie de haldex Land Rover, arbore Ingenium și alte componente auto originale? Consultă oferta magazinului nostru online și găsește piesele și accesoriile pe care le cauți! Livrare rapidă oriunde în țară!